Cetatea eternă în viziunea lui Eminescu (preluare de pe “ioncoja.ro”)

Iata ce nu vor să vadă dacomanii: cum îi vedea dacul Eminescu pe romani.

În „Memento mori”, înainte de a-i proslavi pe daci, – fatala lui dragoste, ca şi a noastră, – îi descrie pe romani. Dar cum? Cu cuvinte de aur solar:

„Şi atunci apare Roma în uimita omenire./

Gânduri mari ca sori în caos e puternica-i gândire/

Şi ce zice-i zis pe veacuri, e etern, nemuritor;/

Iar popoarele-şi îndreaptă a lor suflete măreţe,/

A lor fapte seculare, uriaşele lor vieţe,/

După căi prescrise-odată pe gândirea-ăstui popor.”

În toată poezia universală nu se gaseşte un imn închinat Romei care să domine de pe un asemenea pisc.
Pe cei cărora nu le place Imnul Naţional pentru că-i pomeneşte pe romani îi intreb:

Dar Eminescu, el ce spune despre romani? Îl interzicem si pe Eminescu? Sau îl preluam selectiv, ca staliniştii.Ălora li se făcea rău când auzeau de „Doina”. Vouă vi se face rău când vedeţi ce spune Eminescu despre romani. Nu cunoasteţi acest text? Vi-l ofer cu mare voluptate:

Sau ghicit-aţi vreodată ce socoate-un mândru soare
Când c-o rază de gândire ţine lumi ca să nu zboare,
Să nu piard-a lor cărare, să nu cadă-n infinit?
Zvârcolindu-se aleargă turburate şi rebele
Şi să frâng-ar vrea puterea ce le farmăcă pre ele
Şi s-alerge-ar vrea în caos de-unde turburi au ieşit.

Vecinicia cea bătrână, ea la lumi privea uimită.
Mii de ani cugetă-n mite la enigma încâlcită
Care spaţiul i-o prezintă cu-a lui lumi şi cu-a lui legi;
Şi din secoli ce trecură ea s-apucă să adune
Toată viaţa şi puterea, sucul tot de-nţelepciune
Şi se pune să zideasc-un uriaş popor de regi.

Şi atunci apare Roma în uimita omenire.
Gânduri mari ca sori în caos e puternica-i gândire
Şi ce zice-i zis pe veacuri, e etern, nemuritor;
Iar popoarele-şi îndreaptă a lor suflete măreţe,
A lor fapte seculare, uriaşele lor vieţe,
După căi prescrise-odată pe gândirea-ăstui popor.

Auzit-aţi de-mpăraţii stând pe tron cu trepte multe?
Fruntea-ncinsă în luceferi făcea lumea să-i asculte,
Vorba lor era o rază în viaţa lumii-ntregi,
Ţări bogate şi-nflorite, mări vuinde-n adormire,
Cetăţi vechi, popoare mândre stau sub falnica-i domnire
Şi cezarii-mpart pământul în Senatul cel de regi.

 

Nota redacției: Textul ne-a fost trimis de Anonimul Transilvan.

Ce se întâmplă cu Anonimul Basarabean? Cu ce i-am greșit?

www.ioncoja.ro

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s