Un neştiutor de carte îşi dă cu părerea (note de lectură)

Am rămas români pentru că nu ne-am putut despărţi de amintirea Romei.”-Nicolae Iorga

O analiză obiectivă se face prin referiri strict la idei şi nu la persoane.Însă când ideile sunt impuse cu fanatism ca adevăr incontestabil,credem că se cuvine să comentăm puţin şi despre persoanele din spatele lor.Cel puţin să ştim de cine să ne ferim,dacă nu din alte motive.

untitledÎncă odată ni se dovedeşte,dacă mai era nevoie,cât de lipsiţi de cultură dar plini de pretenţii de erudiţie sunt membri aşa-zisei „Mişcări dacologice” şi cu toate că spaţiul virtual este suprasaturat de enormităţile dacomanilor şi respectivi par să nu ne mai poată surprinde,din când în când mai răsare câte unul care ne demostrează că încă nu le-am auzit pe toate.

Daniel Roxin,veşnicul protagonist al tragi-comicei „Mişcări dacologice” mai devreme amintită,prin metoda deja consacrată a articolelor concise dar fulminante,îşi propune din nou să ne scoată din negura imposturii identitare în care ne-au aruncat istoricii şi lingviştii trădători de neam şi ţară.

De astă dată acest neobosit luceafăr al adevărului tulburător vine şi împrăştie bezna ignoranţei din jurul unui subiect de maximă importanţă:etnogeneza românilor…care este catalogată din start ca „fantezie”.O apreciere prin care toţi istoricii ce s-au ocupat de acest subiect sunt acuzaţi că bat câmpii sau,într-o notă mai optimistă,că au scris basme.

Reamintim cititorilor că nu este prima dată când dacomanii îşi arată pe faţă dispreţul faţă de românitate.Bunăoară profesorul G.D.Iscru spunea că „ne numim România ca ţară datorită unei mari erori politice din veacul al XIX”,Valentin Roman afirma în direct la televizor că „suntem români ca nume”,medicul N. Săvescu şi V.Brilinsky„un haiduc cu bâta-n mână”(descrierea îi aparţine) îndemnau să ne declarăm daci în loc de români la recensământul din 2011,iar nelipsitul D.Roxin milita să schimbăm numele ţării (în Dacia,evident)fiindcă numele de România ne face să fim confundaţi cu ţiganii.Deci astfel de afirmaţii anti-româneşti nu mai surprind pe nimeni.Nihil novi sub sole.

Ideea centrală din articolul domnului Roxin (careo6 defapt citează pe altcineva,dar având în vedere că îşi asumă aceste idei ne vom adresa dânsului direct şi nu autorului textului original) este că dacii nu s-au romanizat (evident!) şi românii nu există deoarece ”în limba română veche(…)se pare că nu găsim nicio urmă de cuvinte specifice armatei și administrației romane”.Vom deduce,din lipsa unei exprimări mai concrete a autorului,că acesta se referă prin “limba română veche” la limba română din perioada sa de formare pănă în perioada paşoptistă când,într-adevăr,au avut loc împrumuturi lingvistice masive din occidentul Europei şi nu numai.

În cele ce urmează vom demonstra că aportul limbajului militar roman la constituirea limbii române este cu mult mai mare decât pretinde domnul Roxin şi vom vedea cum părerile domniei sale sunt interpretări pur şi simplu forţate ce nu au legătură cu studiul obiectiv ci cu manipularea opiniei prin omiterea adevărului şi prezentarea unilaterală a informaţiei.

Acuzele unui ignorant

  1. fantezia cu etnogeneza poporului român, potrivit căreia acesta s-ar fi format din împreunarea femeilor dace şi cu militarii și coloniștii romani

Din moment ce etnogeneza este o “fantezie”,după cum stabileşte cu de la sine putere domnul Roxin,semnalăm următoarele urmări logice ale acestei idei:ori poporul român a existat de la facerea lumii,proto-părinţii Adam şi Eva călcând pe sfântul pământ din Grădina Edenului (care oricum ştim cu toţii că era în România!) cu opinca în picioare şi tricololorul la piept,ori poporul român nu există din moment ce nu s-a „născut”.O nerozie în ambele cazuri.

Le aducem aminte tuturor celor care se fac a nu cunoaşte,că poporul român nu s-a format doar din căsătoriile mixte dintre femeile dace şi romani.Nici o lucrare istorică serioasă nu susţine acest lucru.Coloniştii nu erau doar bărbaţi veniţi în Dacia romană fiindcă nu-şi găseau neveste în altă parte.Erau familii întregi strămutate din toată lumea romană în noua provincie.La fel şi slavii de mai târziu,asemeni altor popoare migratoare,călătoreau cu toată avuţia şi familia după ei.Povestea că ”poporul român e rezultatul biologic dintre soldatul roman şi femeia dacă” este varianta politică,nu şi academică,a etnogenezei noastre împământenită în mentalul colectiv în perioada pre-decembristă,o variantă adusă de mult de propria insuficienţă în “moarte clinică” dar încă “legată la aparate” fiindcă le mai e folositoare unora.Alţii decât noi.

Pe scurt,poporul român a rezultat din îmbinarea etno-culturală dintre populaţia tracă nord şi sud dunăreană (ca substrat),coloniştii şi veteranii romani (ca strat) şi populaţia slavă (ca adstrat);vezi Florin Constantiniu-O istorie sinceră a poporului Român.

  1. Astfel, în limba română veche (…) se pare că nu găsim nicio urmă de cuvinte specifice armatei (…)

Ba dimpotrivă,unele dintre cele mai de bază cuvinte din limba română provin din limbajul militar roman:(rom.)(f)sat-(lat.)fosatum(şanţ de apărare);turmă-turma(escadron de cavalerie);mire-miles(ostaş;cf.Sextil Puşcariu-Limba Română vol.I,pag.357limbajul-militar-daco--roman-influenta-sa-asupra-limbii-si-istoriei-poporului-roman_1_fullsize);tindă-tenda(cort)-tendere(a ridica,a întinde [cortul]);(a) răpune-reponere;(a) supune-supponere; rost-rostrum(1.cioc,bot,gură;2.pinten de corabie în formă de cioc cu care se izbea în corăbiile inamice) oaste-(ad) hostis;secure-securis;sol(d)z(i) solidum(solid),merindă-merenda,scândură-scandula,vârtos-virtuosus,a purcede-procedere,a apăra-apparare,cetate-civitatem etc.Şi multe,multe altele.Pentru aprofundare consultaţi Cristian Mihail-Limbajul militar (daco -) roman”.Influenţa sa asupra limbii şi istoriei poporului român”, Editura Militară.

În orice caz,este evident că găsim mai mult decât “nicio urmă” de cuvine militare romane în vocabularul nostrum.

  1. (…)și administrației romane

Greşit.

Istoricul Mircea Dogaru relevă în lucrarea sa “Muntele şi “miracolul” românesc” (pag.22) o continuitate a unor funcţii administrative romane specifice viaţii urbane,în cadrul obştilor săteşti post-aureliene:”Paralel procesului de stratificare socială,procesul de constituire statală,desfăşurat unitar în întreg spaţiul românesc,a avut ca plecare obştea ţărănească teritorială.Celulă economică,social-culturală şi militară de bază,ea presupunea stapânirea în comun (devălmăşie) a pământului,repartizat familiilor în loturi arabile,prin rotaţie în urma tragerii la sorţi,munca şi apărarea în comun sub conducerea sfatului “oamenilor buni (homines boni) şi bătrâni (et veterani-betrani)”.Aceşti întelepţi,împarţitori de dreptate,însărcinau cu “putere executivă” pe juzii şi judecii comunităţilor,continuatori ai acelor duumviri,juri dicundo din fostele municipia si colonia ale Daciei romane.Convieţuirea cu germano-slavii şi asimilarea acestora de către români nu au produs schimbări de fond,ci doar de formă”.

Mai adăugăm şi o observaţie a istoricilor Constantin şi Dinu Giurescu din Istoria românilor (pag.157 ): “În ce priveşte judecata diferitelor pricini(din perioada de dinaintea întemeierii cnezatelor şi voievodatelor româneşti-n.n.),trebuie observat în primul rând că terminologia principală e toată de origine latină:a judeca,judeţ,lege,jurător,a jura,a câştiga,a împăca,a pierde.”

Apoi mai luăm în considerare că titulatura conducătorilor statelor medivale româneşti Muntenia şi Ţara Moldovei era continuatoare a titulaturii imperiale romane din perioada dominatului începută cu împăratul Diocleţian (sfârşitul sec.III),adică cea de dominus (domn) şi observăm că lucrurile nu stau deloc cum le prezintă domnul Roxin.Desigur aceste aspecte sunt demult cunoscute,dar asta nu l-a împiedicat pe domnul Roxin să treacă peste ele de parcă nu ar exista.

Dispariţia unor cuvinte ce denumesc elemente administrative romane nu are nimic de-a face cu o pretinsă ne-romanizare a traco-dacilor şi este absolut normală în condiţiile în care viaţa urbană,implicit centrele administrative,din Dacia romană a urmat un declin constant,pană la dispariţie,după retragerea aureliană sucedată de migraţiile barbare. E evident că dispariţia vieţii urbane a dus la reorganizarea socială într-o formă potrivită nevoilor vremurilor,adică în cea sătească;Nicolae Iorga era de părere că la ruralizarea vieţii din fosta provincie a contribuit şi provenienţa,înainte şi după cucerirea Daciei,din spaţiul sătesc din sudul Italiei a multor colonişti romani.Reorganizarea socială a dus,inevitabil,la dispariţia sau înlocuirea unor funcţii administrative specifice vieţii urbane şi a funcţionarilor care le deserveau.Dar schimbarea nu a fost totală întrucât termenii folosiţi în administraţia obştilor săteşti erau majoritari latini (sat,jude,judeţ etc.),după cum am arătat mai sus,cel puţin până la venirea slavilor.Observăm deci o înlocuire a unor termeni administrativi romani cu alţi termeni administrativi tot romani,de unde rezultă că dispariţia unor cuvinte ce desemnau administraţia romană urbană din vocabularul proto-românesc nu este o dovadă a pretinsei ne-romanizări a traco-dacilor indiferent cum privim problema.

Cât despre absenţa altor cuvinte latine din limba română,dl. Cristian Mihail vine să ne lămurească:”Pierderi din fondul de cuvinte militare romane.Aceste pierderi s-au produs,în mod firesc,deoarece organizarea,armamentul,comenzile,emblemele,strategia şi tactica Romei antice s-au schimbat într-o istorie bimilenară.Multe cuvinte militare latine au fost pierdute chiar din perioada declinului puterii romane,fiind înlocuite cu altele aparţinând terminologiei militare a invadatorilor slavi (in est) şi germanici (în vest),precum:lat.bellum cu rom.război (< sl.razboj “ucidere”)(…),lat.agemn,-inis cu rom.ceată (<sl.ceta “grup”)(…),lat.calcar,-aris,cu rom.pinten (<sl.petino “călcâi”)(…),lat.castra,-orum cu rom.tabără (<sl.taboru)(…),lat.ferire cu rom. a lovi (<sl.loviti “a vâna”,”a prinde”)(…), lat.hasta,ae cu rom.suliţă(<sl.sulicaOLYMPUS DIGITAL CAMERA) (…), lat.vexilum,i şi signum,i cu rom.steag (<sl.stegu)(…)etc.”- Cristian Mihail,op.cit. pag.29.

  1. ceea ce este greu de înțeles, dacă romanizarea s-ar fi produs

Domnul Roxin pune problema că romanizarea traco-dacilor , dacă ar fi adevărată,ar conserva în vocabularul românesc pre-paşoptist cuvinte romane militar-administrative.Am arătat mai sus că astfel de cuvinte s-au păstrat,de unde rezultă,după logica domnului Roxin,că traco-dacii s-au romanizat.

Absenţa altora din vocabularul nostru este explicată prin înlocuirea lor cu cuvinte slave în perioada finală a procesului de etnogeneză a românilor şi nu datorită urii traco-dacilor faţă de romani.(Vezi punctul 3)

Dar oare cum poate domnul Roxin să pretindă că lipsa unor termeni romani din vocabularul nostru pre-paşoptist poate fi dovadă a ne-romanizării traco-dacilor când avem denumiri din limba latină pentru unităţi de măsură(iugăr,falce),arme,plante,obiecte casnice (ţest),lumea înconjurătoare(pământ,pădure,câmp,nor,soare,apă,foc),pentru dreapta credinţă(Dumnezeu,cruce,Biserică,botez),calităţi morale (înţelept,cumpătat),termeni politici (domn,ţară,jude),pentru familie(mamă,tată,frate,soră) şi aşa mult mai departe?

5.Logica elementară ne obligă să presupunem că ÎN SPECIAL ACESTE CUVINTE s-ar fi conservat în vreun fel, deoarece ele defineau LUMEA ROMANĂ…

Multe cuvinte care “defineau lumea romană”,nu neapărat cele enumerate de domnul Roxin,dar tot romane în orice caz,s-au păstrat în limba română,după cum am arătat,deci nu vom insista.

Dar ne întrebăm oare ce istoric sau lingvist a stabilit că acele cuvinte enumerate de domnul Roxin defineau lumea romană şi conservarea lor dovedeşte romanizarea traco-dacilor,implicit absenţă lor arată ne-romanizarea? Ce studii sau lucrări de referinţă a folosit domnia sa pentru a stabili că aceşti termeni prezentaţi sunt “termeni esențiali ai lumii romane”?De ce sunt cuvintele enumerate în continuare de dânsul mai reprezentantative pentru lumea romană decât alte cuvinte,to militare,respectiv adminstrative, care întâmplător se găsesc în vocabularul românesc pre-paşoptist?Adică domnul Roxin vrea să credem că termenii “centurion” sau “cohortă” sunt mai reprezentativi pentru lumea romană decât,să zicem,cel de “dominus” (domn)?Să fim serioşi!

Dar alt aspect trebuie punctat:abuzul domnului Roxin asupra logicii,pe care o invocă în neştire prin locuri unde nu are ce căuta,de parcă simpla menţionare a cuvântului “logic” validează tot ce înşiri după el.De ce e logic de crezut că traco-dacii nu s-au romanizat fiindcă,vezi Doamne!, lipsesc câteva cuvinte latine din limba română?Ce înseamă,logic vorbind,absenţa câtorva cuvinte militar-adminstrative romane din vocabularul românesc,când în limba română poţi să scrii versuri întregi doar cu cuvinte de origine latină (cf.Sextil Puşcariu-Limba română,vol.I),ceea ce,din păcate,nu se poate spune şi despre cuvintele cu alte origini,inclusiv autohtone?La ce concluzie ne obligă “logica elementară”?

6.Doar că, populația de pe aceste meleaguri nu s-a arătat prea receptivă la așa ceva și nu a păstrat termeni militari romani de genul:  LEGIUNE,  CENTURION, COHORTĂ, LANCE, CASTRU, VETERAN…      

Este de-a dreptul curios că dacii (după spusele domnului Roxin) nu au fost deloc receptivi faţă de civilizaţia romană,chipurile pentru că îi vedeau pe romani ca pe cotropitori puşi pe jaf şi viol,motiv pentru care nu au luat nimic de la ei,implicit nu s-au romanizat.Dar faţă de “neamul blestemat al slavilor” (Ioan din Efes),care a provocat la Dunăre pagube atât de mari,dacii ne-romanizaţi nu numai că s-au arătat foarte receptivi dar s-au amestecat cu ei,însuşindu-şi chiar multe elemente din limba lor.

Domnul Roxin iarăşi nu ştie,sau se face că nu ştie,ce vorbeşte.Atât de nerecptivi erau dacii la romanitate încât au început să se închine la zeităţi romane,după cum ne dovedeşte cazul veteranului dac Mucatri care aduce ofrande zeului Apolon.Dacul Daizi Comozoi îşi numeşte fii Iustus şi Valens (nume romane),iar pe dacul Aeliu Ariort,a cărui soţie se chema Digna,copiii P.Aelius,P.Aelius Valeus,iar nepotul Bedarus (considerat nume dacic,apropos de contopirea şi coabitarea între authtoni şi colonişti),îl găsim în inscripţii ca şi quattuorvir în municipiul Drobeta.Atât de ostil era dacul Aelliu Ariort faţă de romani că le-a învăţat limba şi şi-a “botezat” copii cu nume romane…Iar astfel de exemple pot continua,că sunt destule.Însă nu suficiente pentru a fi luate în seamă de domnul Roxin şi prezentate marelui său public.

Considerăm inutil să comentăm pe larg entuziasmul dacilor faţă de romanitate,după ce am arătat cât de mulţi termeni militari romani se găsesc în limba română pre-paşoptistă.Vom mai adăuga doar observaţia că dacii îi duşmăneau atât de tare pe romani că la peste 1300 de ani de la cucerirea Daciei,în secolul XV,urmaşii dacilor neromanizaţi “se fălesc a fi romani” (cf.Şerban Papacostea-Un călător în Ţările Române în secolul al XV-lea).

Haideţi să analizăm şi cuvintele enumerate de domnul Roxin:

legiune,centurion (ofiţer roman,comandant al unei centurii) şi cohortă (unitate de infanterie romană,a zecea parte dintr-o legiune) se pare că într-adevăr au dispărut din vocabularul stră-românilor.Dar nu este de mirare dacă ţinem cont că aceştia nu se (mai) puteau grupa militar în unităţi atât de organizate şi numeroase precum legiunile.Aceasta în contextul în care însuşi romanii (bizantinii) renunţă la această formă de organizare militară începând cu secolul VII.Iar organizarea militară din perioada principatelor medievale s-a făcut la noi după model străin (bizantin,unguresc şi polon) suprapus peste tradiţiile militare autohtone (cf.Nicolae Iorga-Istoria armatei româneşti),ca să nu mai spunem că nicăieri în Europa armatele nu se mai organizau în legiuni.Ce motiv avem să găsim în perioada medievală şi modernă termeni pentru ceva ce dispăruse cu sute de ani în urmă şi nu se mai practica în perioada medievală,cu atât mai puţin modernă?

Ar trebui totuşi menţionat despre cuvântul “legiune”,cu toate că nu are mare relevanţă,că a existat un loc unde a mai fost folosit,deşi nu în context militar:în slujbele religioase.Mai exact în citirea Sfintei Evanghelii după Marcu,(cap.)5,(vers.)9,unde găsim următoarele:”Şi l-a întrebat: Care îţi este numele? Şi I-a răspuns: Legiune este numele meu, căci suntem mulţi“.

Cuvântului “lance” nu are rost să-l aprofundăm întrucât avem în limbajul medieval românesc cuvântul “fuşte” (suliță de lemn cu vârful de fier; lance) din latinescul ”fustis”;deci acelaşi lucru cu aceeaşi origine latinească.

Castru” a fost probabil înlocuit cu slavonescul “taboru”,în perioada migraţiilor,de unde a apărut românescul “tabără”.Vezi punctul 3

Trecerea cuvântului “veteran” în acea listă fatală (pentru autorul ei) ne nedovedeşte desăvârşita incultură sau reaua voinţă a domnului Roxin.O simplă căutare în Dicţionarul Explicativ al limbii române (aşa falsificat cum este de către “duşmanii mişcării dacologice”) a fi fost suficientă pentru a afla că la originea cuvântului românesc “bătrân” se află latinescul “veteranus-betranus” .

  1. De asemenea, nu a folosit nici termenii: SCLAV, ARENĂ, GLADIATOR, EDIFICIU, CIVIC, CIVITAS, CETĂȚEAN, EDIL, MUNICIPIU, VICUS (sat)…

Aceeaşi poveste.Iată la ce duce o vrăjmăşie nejustificată cu Dicţionarul explicativ.La unele dintre cuvintele enumerate vedem acceaşi substituire a termenilor latini cu cei slavi.Ca,de pildă, ”edificiu” (lat.aedificium) înlocuit cu “clădire” din slavonescul “kladon”,”klasti” (cf.DEX).

La fel este şi în cazul lui “sclav” care a devenit “rob” din slavonescul “robu”.

Altele,spre groaza distinşilor domni dacomani,le găsim până astăzi.De pildă ”arenă” a develimba-romanavol1-sextil-puscariu-bucuresti-1940-p12896-0nit “arină” (=nisip) în unele zone din ţara noastră şi la sud de Dunăre,şi a circulat în paralel cu varianta “nisip” care are origine slavă (cf.Sextil Puşcariu-Limba română,vol.1,Privire generală,Bucureşti 1940,pag.212).

Dispariţia lui ”gladiator” nu este,din orice punct am privi lucrurile,dovadă că traco-dacii nu s-au romanizat.E pur şi simplu dovada dispariţiei unui cuvânt care nu s-a mai folosit pentru că nu mai avea ce să numească.Oare câte lupte între gladiatori s-au ţinut la nord de Dunăre după retragerea aureliană,în timpul migraţiilor barbare şi perioada mediavală?Ce motiv am avea să găsim cuvântul “gladiator” în “româna veche”?

Pe “vicus” cu sensul de “(f)sat” l-a înlocuit “fossatum”,cuvânt tot latin folosit în armata romană pentru “şanţ de apărare”.

Latinul “civitas” a devenit românescul “cetate”(cf.DEX).

Cuvântul “edil” (funcţionar roman însărcinat cu întreţinerea clădirilor publice,administrarea jocurilor şi cu ordinea publică) probabil a ieşit din folosinţă odată cu dispariţia vieţii urbane.În obştea sătească e puţin probabil să fi existat o astfel de persoană care să ducă mai departe funcţia şi denumiea ei.De asemenea dispariţia oraşelor a dus şi la dispariţia denumirii pentru oraşele de tip “municipium”.

Despre cuvintele “civic”(corect este “civis”) şi “cetăţan”,care înseamnă cam acelaşi lucru,e mai mult de spus.

În primul rând avem inscripţii precum “CIVIS ROMANUS NATUS DACUS” care dovedesc clar că dacii au folosit aceşti termeni pentru a-şi desemna cetăţenia romană.Din moment ce dacii îşi asumau statutul de “civis” (romanus) şi ţineau să le fie înscripţionat şi pe pietrele funerare,ce importanţă are că românii nu mai foloseau în evul mediu (şi ulterior) acest cuvâtul?Argumentul domnului Roxin în această privinţă nu are nici o valoare.Apoi avem inscripţii care atestă prezenţa dacilor în aparatul administrativ roman,ca de pildă dacul Aeliu Ariort quattuorvir în municipiul Drobeta (mai devreme amintit la punctul 6)care nu putea obţine funcţii administrative fără să aibă cetăţenie romană şi să cunoască limba latină.Avem mărturii în inscripţii despre prezenţa dacilor în legiunile romane (apartenenţă condiţionată de cetăţenie)şi în cavaleria de gardă a împăratului (equites singulares augusti) condiţionată iarăşi de cetăţenie,recruţii în acest corp primind cetăţenia pe loc;putem doar să ne închipuim ce refractari erau dacii faţă de romani dacă acceptau să fie garda călare a împăratului.Apoi prin Constituiţia Antoniană din 212 toţi oamenii liberi din Imperiul Roman,deci şi din Dacia,au devenit cetăţeni romani.CIVIS ROMANUS,cu toţii!

Nu au folosit dacii/proto-românii cuvântul “civis”(cetăţean)?Păi însuşi numele nostru de “român” (“rumân” din “romanus”) a însemnat “cetăţean” la început.Oare cuvintele “romanitatea nu este etnie.” (Mircea Chelaru în Dacii-adevăruri tulburătoaare) nu i-au rămas domnului Roxin în minte?La început folosit ca statut juridic sinonim ca sens cu “cetăţean”,termenul “romanus” s-a definitivat ca etnonim pentru stră-românii în perioada stabilirii masive a slavilor în Balcani şi venirea bulgarilor (sec.VII) care au constituit primul ţarat la sud de Dunăre,izolându-ne de romanitatea orientală.

  1. Și atunci, cum rămâne cu romanizarea, dacă nu s-au păstrat termeni esențiali ai lumii romane în româna veche?

Până acum am arătat că mulţi termeni (esenţiali) ai lumii romane s-au păstrat în vorbirea şi vocabularul nostru.Deci,mergând iarăşi pe logica domnului Roxin, ajungem la concluzia că traco-dacii s-au romanizat.

Vezi şi punctul 5

  1. Că îi avem astăzi în limba română modernă, este o altă poveste și nu are legătură cu romanizarea, ci cu împrumuturile masive făcute în ultimele două secole din alte limbi.

Fals!Este o urmare directă a romanizării traco-dacilor.Oricine poate citi scrieri româneşti dinainte de perioada paşoptistă (sau chiar dinainte de Şcoala Ardeleană) şi poate găsi singur în ele cuvinte cu origine latină,inclusiv din mediul militar roman.Ca,de pildă,Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung din 1521,adică de acum 500 de ani (jumătate de mileniu) în care găsim în jur de 175 de cuvinte cu origine latină din totalul de 190 de cuvinte folosite (exceptându-le pe cele ce se repetă şi substantivele proprii).

  1. Desigur, unii vor spune că nu-i adevărat…

Aceşti „unii” fiind academicienii,doctorii,profesorii universitari şi cercetătorii consacraţi.Ca să fie clar pentru toată lumea…

  1. și că avem cuvinte precum Săgeată (sagitta), Oaste (hostis) sau altele ce sunt preluate obligatoriu din latină. Și dacă acestea fac parte dintr-un fond comun protolatin, moștenit în paralel atât de italici cât și de carpatici?Că, vorba aia, “se povestește” că o parte a neamurilor străvechi din Peninsula Italică au ajuns acolo din zona Carpato-Danubiano-Pontică…

Pentru cine nu ştie,domnul Roxin face aluzie la vechea obsesie dacomană a unei pretal-rosetti---istoria-limbii-romane-10912602_normalinse descendenţe a romanilor din traco-daci. Nedemonstrată nici până astăzi dar prezentată ca fapt incontestabil.

În primul rând trebuie subliniat că avem mai multe cuvinte latine militare în vocabularul limbii române decât cele enumerate de domnul Roxin,după cum am arătat mai sus.

În al doilea rând,o asemănare atât de puternică între cele două limbi (în care anumite cuvinte ar fi sunat identic) ar fi fost fără îndoială consemnată în scrierile greco-romane.Oare faptul că nu există nicimăcar O SINGURĂ astfel de consemnare care să ateste această pretinsă asemănare,ce i-ar fi impresinat fără îndoială pe mulţi din acea perioadă,nu e suficientă dovadă a absurdităţii acestei păreri? Adică domnul Roxin vrea să spună ca la un moment dat traco-daciii şi romanii vorbeau o limbă înrudită şi foarte asemănătoare.Apoi când romanii au luat primele contacte cu tracii în Balcani aceştia au încetat să vorbească acea limbă (din moment ce nici o asemănare între cele două nu este menţionată în scrierile romane) şi au început peste noape să vorbească o alta limbă,diferită de latină.Dupa ce administraţia şi armata romană s-au retras pe aliniamentul Dunării în 270-275,traco-dacii ne-romanizaţi au început să vorbească din nou acea limbă asemănătoare cu latina (cine ştie de unde au învăţat-o după o pauză de atâţia ani în care nu a mai folosit-o nimeni) pe care au continuat-o,fără intreruperi,în Evul Mediu şi până astăzi,motiv pentru care avem în perioada medievală (şi ulterior) cuvinte româneşti care seamănă atât de mult cu cele latine.Asta reiese din cele spuse de domnul Roxin.Oare cum poate domnia sa să treacă cu atâta neruşinare peste o perioadă de sute de ani în care NIMENI nu semnalează o câtuşi de mică înrudire între traco-dacă şi latină?

Dacă toate acestea nu sunt suficiente pentru a vedea absurditatea celor pretinse de domnul Roxin,atunci să ţinem cont şi de următoarele:în sec. III d.Hr. exista în armata romană cel puţin un traducător pentru limba dacilor,un oarecare Marcus Ulpius Celerinus salariarius în legiunea I ADIUTRIX ,pe a cărui piatră funerară stă scris “interpex dacorum”.De ce aveau romanii nevoie de un traducător pentru limba dacilor dacă latina era totuna cu traco-dacica;atât de mult semănau cele două limbi că era nevoie de traducător ca vorbitorii să se înţeleagă.Apoi poetul Ovidiu,care a stat 10 ani printre geţi,a lăsat mărturii scrise că nu era nicio urmă de asemănare între cele două limbi:“Eu sunt aice barbar:nu mă pricepe nime/Iar geţii râd ca proştii de graiul meu latin”.Ori “S-asculte-a mele versuri şi să le înţeleagă,/De i-aş citi din ele,nu-i nimene pe-aici”.Şi poate cea mai grăitoare mărturie: “Nu-s chinuit atâta de frigul care-i veşnic/(…)De graiul cel sălbatic,străin de limba noastră”.Şi multe alte exemple pot fi date.Vedeţi aici şi aici.

Sarcofagul lui Marcus Ulpius Celerinus descoperit în 1943 la Szöny,Komarom,Ungaria

Copy of poza

  1. Așadar, faptul că după retragerea aureliană, cei rămași aici nu au continuat să trăiască în Vicus-uri și Municipii și nici nu s-au mai organizat în Legiuni și Cohorte, arată și dintr-o altă perspectivă că romanizarea este doar o glumă proastă.

Argumentul cu încetarea locuirii în municipii şi încetarea organizării în legiunii şi cohorte este doar discurs retoric şi nu are nimic de-a face cu probe istorice.

Îi adresăm domnului Roxin,şi de opotrivă cititorilor săi,următoarea întrebare:dacă traco-dacii nu s-au romanizat de ce avem atât de multe cuvinte latine în vorbirea românească pre-paşoptistă şi atât de puţine cuvine dacice?Dacă dacii nu s-au romanizat ar trebui ca limbă română pre-paşoptistă să fie covârşitor dacică.Sau slavo-dacică.

Lăsăm deoparte insulta adusă de domnul Roxin tuturor istoricilor,mari sau nu la fel de mari,care s-au aplecat de-a lungul timpului asupra acestui subiect şi ne mărginim doar la a opina că aceşti oameni merită mai mult decât acuze meschine din partea unuia ca Daniel Roxin.

După cum am arătat mai sus,viaţa urbană din fosta provincie a fost treptat desfiinţată de popoarele barbare care au năvălit în acest spaţiu,iar populaţia a fost forţată să-şi ducă viaţa în comunităţi săteşti (în fossatum) mai mult sau mai puţin restrânse,în zone unde invadatorii îi puteau ajunge cu greu (munţi,păduri,văi etc.). De ce ar fi contiunat să locuiască în municipii?Ca să-i măcelărească barbarii cu mai multă uşurinţă?

Acelaşi lucru e valabil şi pentru organizarea militară.Puteau oare nişte comunităţi atât de restrânse să se organizeze în legiuni,bine înarmate şi echipate?Ce popor european (înafară de bizantini) mai era capabil să întreţină o armată naţională în perioada migraţiilor?Nici în cele mai forţate interpretări nu poate fi considerată preschimbarea organizării societăţii proto-româneşti de la sfârşitul antichităţii şi începutul evului mediu ca dovadă a ne-romanizării traco-dacilor.

Nu,domnu’ Roxin.Un proces etno-cultural demonstrat şi susţinut de toţi istoricii autentici,şi contestat doar de nişte indivizi cu gura mare dar fără pregătire,nu este o glumă proastă.O glumă proastă este că a ajuns orice neica-nimeni să contrazică,în câteva rânduri prăpădite,rezultatele muncii istoricilor,lingviştilor şi etnologilor noştri de valoare.O glumă proastă este stăruinţa în negarea adevăratei noastre origini şi a descendenţei limbii noastre,împotriva evidenţei incontestabile.

Concluzie

În încheiere îi adresăm domnului Roxin rugămintea de a publica izvoarele din care reies arguementele abundente împotriva romanizării traco-dacilor,dacă le are (că restul lumii nu le-a văzut încă) şi dăm cuvântul lingvistului Alexandru Rosetti pentru a trage concluziile.

„Limba română este limba latină vorbită în mod neîntrerupt în partea orientală a Imperiului Roman,cuprinzând provinciile dunărene romanizate (Dacia,Panonia de sud, Dardania, Moesia superioară şi inferioară),din momentul pătrunderii limbii latine în aceste provincii şi până în zilele noastre.Acei care ne-au transmis limba latină,din tată în fiu,în aceste părţi dunărene,au avut întotdeauna conştiinţa că vorbesc aceeaşi limbă (latina),spre deosebire de acei care vorbeau alte limbi.Se poate deci vorbi în acest caz,de voinţa vorbitorilor de a întrebuinţa o anumită limbă şi nu alta.Această limbă a suferit,însă,transformări neîncetate,atât prin evoluţia ei normală,cât şi prin influenţa exercitată de limbile cu care a venit în contact.”

-Alexandru Rossetti,Istoria limbii române

Articolul domnului Roxin:

Argumentele care demolează aberația cu romanizarea dacilor și fantezia cu etnogeneza poporului român, potrivit căreia acesta s-ar fi format din împreunarea femeilor dace1 ȘI cu militarii și coloniștii romani, abundă – de la aspecte logice, până la izvoare istorice, probe materiale și așa mai departe…

Citind zilele trecute un articol de-al domnului Lucian Cueșdean, am găsit o altă serie de argumente foarte interesante, pe care vi le expun în acest articol. Astfel, în limba română veche (de dinainte de bonjuriștii și pașoptiștii care au introdus o serie de cuvinte franțuzești în limba română) se pare că nu găsim nicio urmă de cuvinte specifice armatei2 și administrației romane3, ceea ce este greu de înțeles, dacă romanizarea s-ar fi produs4. Logica elementară ne obligă să presupunem că ÎN SPECIAL ACESTE CUVINTE s-ar fi conservat în vreun fel, deoarece ele defineau LUMEA ROMANĂ…5

Doar că, populația de pe aceste meleaguri nu s-a arătat prea receptivă la așa ceva și nu a păstrat termeni militari romani de genul:  LEGIUNE,  CENTURION, COHORTĂ, LANCE, CASTRU, VETERAN… 6        

De asemenea, nu a folosit nici termenii: SCLAV, ARENĂ, GLADIATOR, EDIFICIU, CIVIC, CIVITAS, CETĂȚEAN, EDIL, MUNICIPIU, VICUS (sat)…7

Și atunci, cum rămâne cu romanizarea, dacă nu s-au păstrat termeni esențiali ai lumii romane în româna veche?8 Că îi avem astăzi în limba română modernă, este o altă poveste și nu are legătură cu romanizarea, ci cu împrumuturile masive făcute în ultimele două secole din alte limbi9. Desigur, unii vor spune că nu-i adevărat10 și că avem cuvinte precum Săgeată (sagitta), Oaste (hostis) sau altele ce sunt preluate obligatoriu din latină. Și dacă acestea fac parte dintr-un fond comun protolatin, moștenit în paralel atât de italici cât și de carpatici? Că, vorba aia, “se povestește” că o parte a neamurilor străvechi din Peninsula Italică au ajuns acolo din zona Carpato-Danubiano-Pontică…11

Așadar, faptul că după retragerea aureliană, cei rămași aici nu au continuat să trăiască în Vicus-uri și Municipii și nici nu s-au mai organizat în Legiuni și Cohorte, arată și dintr-o altă perspectivă că romanizarea este doar o glumă proastă12.

3 thoughts on “Un neştiutor de carte îşi dă cu părerea (note de lectură)

  1. Aveți cunoștință despre vreo inscripție anume în care să apară „Civis Romanvs Natvs Dacvs” exact în această formă? Aș aprecia eventual o coordată CIL. Mulțumesc.

  2. Bună ziua!
    Când am scris rândurile de mai sus am avut îndoieli dacă să includ sau nu în problemă şi inscripţia “Civis romanus natus dacus”,care se spune că ar fi scrisă pe piatra de mormânt a dacului Daizi Comozoi.Problema este că nu am văzut nicăieri cu ochii mei această inscripţie,motiv pentru care iniţial nu am vrut să mă refer la ea.Dar în timp ce cautam informaţii despre existenţa ei,am dat peste un interviu cu istoricul Mircea Dogaru şi am văzut că şi domnia sa vorbeşte despre aceasta şi ştiindu-l riguros în cercetare,am luat de bun ceea spune. Dar,personal,nu am văzut o astfel de inscripţie.
    Am văzut,în schimb,o inscripţie de la Camboglanna (Anglia) în care traco-dacii din două cohorte romane apar ca cetăţeni ai Romei.
    Interviul cu istoricul Mircea Dogaru
    http://www.mocanescu.me/content/un-interviu-cu-mircea-dogaru?page=0,4
    Inscripţiile de la Camboglanna
    http://www.enciclopedia-dacica.ro/?operatie=subiect&locatie=lapidarium&fisier=Lapidarium_%28ro%29
    (inscripţia numărul 6)
    Regret că nu pot să vă ajut.
    Numai bine!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s