Cine a cotropit primul?Romanul sau dacul?

media-manipulation

Aripa propagandistică a Mişcării Dacologige,resposabilă,printre altele,de ridicarea la rangul de specialist în domeniul istoriei românilor a oricărui tăntălău cu grave probleme de identitate etnică,îşi bazează tactica de racolarea susţinătorilor pe calomnierea tabărei adverse,anume romanitatea,şi balastarea ei cu cele mai reprobabile trăsături cu putinţă astfel încât romanii să pară cel mai mare duşman al omenirii în general şi al poporului român în special.Bunăoară ei,romanii,sunt făcuţi pederaşti, pedofili,jefuitori, sclavagişti,exploatatori ş.a.m.d.,însumând cam toată gama de însuşiri folosite de comunişti pentru a-i înfiera pe burghezo-moşierii occidentali exploatatori;originea ambelor doctrine politice (comunismul şi dacismul) fiind aceeaşi,e şi normal să folosească tactici identice împotriva adeversarului.Însă dintre toate epitetele colorate puse de Martorii cuplului Roxin-Săvescu în cârca romanilor,cel mai de succes,cu cea mai mare priză la marele public „patriot”,este cel de „invadator/cotropitor”.Îmi aduc aminte că prin 2012,când a apărut pramatia audio-vizuală „Dacii-Adevăruri….”, s-au găsit nişte tineri blogări (mari patrioţi,băieţii!),a căror vârstă adunată probabil că nu însuma treizeci de ani la data respectivă,să ridice argumente pe baza „datelor ştiinţifice” din film împotriva numelui poporului nostru,motivând că e ruşinos să deţii numele celor care te-au cotropit.De atunci şi până astăzi nu am reuşit să aflu când anume ne-au cotropit pe noi romanii sau cum ne numeam înainte să adoptăm numele de „român”.Lăsând deoparte confuzia gravă a marilor patrioţi-de-internet între ramura dacică a poporului trac şi poporul român,atragem atenţia asupra felului în care aceştia îi vedeau pe romani,anume „invadatori/cotropitori”,întrucât perspectiva asta,lansată de medicul Napoleon Săvescu şi adoptată de realizatorii filmului artistic “Dacii …” persistă până în prezent şi este asumată de majoritatea,dacă nu chiar de totalitatea, daciştilor de astăzi.Dacă veţi întreba,din curiozitate, un anumit număr de dacomani ce au împotriva romanilor,vă garantez că peste jumătate din ei vor răspunde că îi dispreţuiesc deoarece i-au invadat pe daci pentru a-i jufui şi a le fura nemaiîntâlnit de multul aur.Ca fapt divers,cealaltă parte a dacomanilor îşi vor motiva ura faţă de romani printr-un ortodoxism patriotard (a nu se confunda cu Ortodoxia, care nu are treabă cu dacismul!) anticatolic,chipurile acceptarea apartenenţei noastre la romanitate ar înlesni pătrunderea catolicismului în inima românului,respectivii neştiind,săracii,că Imperiul Roman de Apus a murit creştin ortodox,iar catolicismul e o găselniţă politică ulterioară;despre ortodoxia Imperiul Roman de Răsărit,de care săracii probabil nicimăcar nu au auzit,nu are rost să mai vorbim.Astfel de profunde deficienţe a cunoştinţelor de istorie antică,ce în mod normal descurajeză un om cu bun simţ să emită păreri,sunt mană cerească pentru promotorii şi propagandiştii Mişcării Dacologice a căror mesaje pline de dezinformare nu întâmpină practic nici o rezistenţă intelectuală în încercarea lor de penetrarea şi acapararea minţilor şi sufletelor publicului ţintă lipsit de cunoştinţe istorice elementare.Iar atât timp cât verificarea informaţiei primite şi a sursei ei,studiul individual şi cercetarea părerilor opuse sunt doar nişte metode subservise infiltrate de duşmanul romanizator în inima Mişcării Dacologice pentru a tulbura şi dezintegra ordinea şi coeziunea socieţăţii dacice aflate în plin proces de creştere şi dezvoltare prin renaşterea spiritului dacic,cei prinşi în capcana dacismului patriotard nu au nici o şansă de scăpare din cercul vicios în care au intrat şi vor continua să meargă unde-i mână păstorii (pastorii?) lor şi să behăie sloganuri şi „adevăruri tulburătoare” despre „cotropitorul” roman.

Dar speranţa moare ultima iar fără încercare nici nu se poate discuta despre vreo şansă de îndreptare.Deci mergem înainte cu lupta împotriva imbecilismului dacoman şi nădăjduim că dacă nu putem să-i scoatem din nisipurile mişcătoare roxino-săvesciene pe cei deja afundaţi până peste cap măcar o să-i ajutăm pe alţii să nu cadă şi ei în ele.Şi întrucât în conflictul dintre dacomaniei şi adevărul istoric operăm doar cu lucruri care tulbură,m-am gândit să agit puţin bălţile stătute şi puturoase ale dacismului şi să pun următoarea întrebare tulburătoare:în conflictul dintre daci şi romani cine a fost defapt cotropitorul?Cine a atacat primul? Romanii sau dacii?

Bineînţeles că marea majoritate a unor eventuali întrebaţi va răspunde,poate nu la fel de ostentativ precum tovarăşii dacomani,că romanii sunt cei care i-au invadat primii pe daci,că dacii îşi vedeau liniştiţi de viaţa lor,iar romanii hrăpăreţi i-au atacat ca să le fure aurul şi resursele, eventual (ca să îndulcească pastila) pentru a-şi redresa economia prăbuşită.Logica e superbă:când n-ai bani de rişti să intri în collapse financiar te apuci de războaie ce te seacă la buzunarul şi-aşa pustiit.Cam asta e varianta ştiută de orice elev român de clasa a IV-a:romanii i-au atacat primii pe daci.Dar oare lucrurile chiar aşa s-au petrecut? ”Sau realitatea este că istoria României se bazează pe un şir lung de falsuri grosolane”,vorba gurului Roxin [1],deşi „istoria României” şi „un şir lung” e cam mult spus.Adevărul tulburător este că varianta cunoscută de marea majoritate a lumii reprezintă doar deznodământul,vârful iceberg-ului dacă vreţi,a unor serii de conflicte între daci si romani ce s-au desfăşurat timp de aproape două secole şi au culminat cu invazia Daciei de către romanii conduşi de Traian.Şi totuşi cine a pornit ostilităţile ce au culminat cu cele două războaie cunoscute?Romanii,nu?Păi,să vedem:

Cândva între 109-106 î.Hr. (nu se cunoaşte data exactă) geto-dacii împreună cu celţii scordisci năvălesc în sudul Dunării şi sunt înfrânţi de legatul Macedoniei Marcus Minucius Rufus;trimful victoriei sale este sărbătorit la Roma în 106.În 75-74 î.Hr. proconsulul Macedoniei Caius Scribonius Curio respinge un atac al dacilor în viitoarea province Moesia şi îi împinge pe daci până la Dunăre,dar nu traversează fluviul.Ceva mai târziu,în anul 6 î.Hr.,o armată aliată daco-bastarnă atacă Moesia,pe când romanii se luptau cu triburile ilire răsculate,şi e respinsă la nord de Dunăre de Caecina Severus,guvernatorul provinciei. Următoarea incursiune dacică la sud de Dunăre,sfârşită prin înfrângerea dacilor,are loc între anii 11-12 d.Hr. şi se soldează cu relocarea a 50 000 de nord-dunăreni (după Strabon) în interiorul imperiului.În acea perioadă,la început de secol I,au loc şi primele operaţiuni militare romane la nord de Dunăre.Vedem aşadar că în cadrul relaţiilor dintre cele două popoare dacii au pornit primii ostilităţile împotriva romanilor şi nu invers, cum ştie mai toată lumea.Pe lângă asta vedem că romanii atât de disperaţi după aurul şi pământurile dacilor (visate de Daniel Roxin ca fiind „un fel de El Dorado al antichităţii”) [2] lăsau să treacă şi o sută de ani până să răspundă la atacurile megieşilor nord-dunăreni şi nu se foloseau de pretextul năvălirii lor pentru a-i invada şi deposeda de bunuri.Conflictele următoare au loc în perioada 62-66 când Plautius Silvanus Aelianus, guvernatorul Moesiei, întreprinde campanii la nord de Dunăre de unde strămută în imperiu circa 100 000 de oameni (geto-daci,bastarni, sarmaţi) pentru a slăbi presiunea asupra frontierei dunărene a imperiului şi a lărgi zona de influenţă romană la nordul fluviului. Următoarea serie de conflicte ce vor provoca războaiele dintre Decebal şi Traian,şi se vor sfârşi cu înfiinţarea provinciei Dacia la nord de Dunărea,încep în iarna lui 85 când dacii aliaţi cu sarmaţii şi bastarnii atacă şi devastează provincia Moesia, provocând pagubeuriaşe şi ucigându-l în luptă pe guvernatorul Oppius Sabinus.Un subiect foarte puţin discutat pe Adevărul despre daci (care ar trebui să se numească Propagandă ieftină despre daci),întrucât contrazice legenda comunistă a dacilor iubitori de linişte şi pace.Replica devastării Moesiei vine în anul 87 când romanii traversează Dunărea şi îi atacă pe daci dar sunt înfrânţi.În 88 romanii atacă din nou,îi înving pe daci şi se încheie,în anul 89,o pace de compromis între părţile beligerante.Au urmat apoi cunoscutele (nu şi de către dacişti) războaie dintre Traian şi Decebal. Primul război (101-102) s-a soldat cu victoria romanilor şi ocuparea unei părţi însemnate din statul lui Decebal (stat ce nu se întindea pe întreaga suprafaţă a României de la 1918,precum cred diverşi entuziaşti) şi încheierea unui acord între cei doi conducători. De notat că bestiile romane nesătule de aurul,bogăţiile şi pământurile altora nu l-au luat pe Decebal în lanţuri să-l execute la Roma când acesta a venit să se predea în faţa lui Traian ci i-au lăsat libertatea şi nici nu i-au interzis să-şi reia domnia în teritoriile rămase sub stăpânirea lui. Cruzi mai erau erau romanii ăştia cu duşmanii cotropitori veniţi în genunchi să ceară pacea!Al doilea război daco-roman (105-106) a pornit de la nerespectarea de către Decebal a clauzelor acordului de pace (cf.Dio Cassius).Deznodământul e apocaliptic:înfrângere toatală a dacilor,Decebal moare şi TOATĂ Dacia (cf.Inscripţia din Corint,Dio Cassius) e cucerită şi reorganizată în provincie romană.Cotropirea teritoriului roman de către neamurile tracice din afara imperiului nu a încetat odată cu înfiinţarea Daciei romane şi nici cu desfiinţarea ei.

Dacă tragem linie şi facem un bilanţ observăm că,fără a fi provocaţi,geto-dacii au pornit ostilităţile împotriva romanilor şi au cotropit cei dintâi teritoriul adversarului,adică,repet,exact pe dos decât spun propagandiştii dacomani.

Iată,dragilor,adevăratul cotropitor!Iată cine a invadat ţara altuia pentru a o jefui.Iată cum mistificarea istoriei din poruncă de la partid şi prin perpetuarea acestei legende lipsite de substanţa adevărului dar plăcută la aspectul chipurile patriotic i-a transformat pe cotropitori în victime inocente.Iată o primă (şi nici pe departe ultimă) dovadă că dacomanii mint cu neruşinare pentru a incita lumea la ură şi,în ultimă instanţă,a o atrage de partea lor la luptă împotriva celor pe care ei îi urăsc pe nedrept.

Cu speranţa că măcar prăpădirea Moesiei din iarna lui 85 va descuraja dăinuirea basnelor despre dăculeţii cuminţi şi paşnici,atacaţi pe nedrept de liftele romane nesătule de sânge nevinovat,şi încredinţat că datele de mai sus sunt mai multe decât concludente,ridic din nou, retoric, întrebarea:distinşi tovarăşi dacişti,cine a scos primul sabia?Cine e defapt invadatorul? Cine-i cotropitorul?

N.B.Rândurile de mai sus nu le-am scris pentru a-i denigra sau împroşca cu noroi pe daci.Am dorit să arăt doar falsitatea informaţiilor furnizate de propagandiştii dacomani şi să prezint o realitate istorică dură,dar imparţială.Desigur,se vor găsi unii să spună că nu e nimic imparţial în a-ţi face strămoşii daci, cotropitori. Amatorilor de asemenea păreri le recomand mai întâi să-şi răspundă lor înşişi de ce nu au ridicat contestaţii asemănătoare când strămoşii romani au fost (şi sunt) făcuţi cotropitori şi abia apoi să scoată ochii altora pentru o eventuală lipsă de obiectivitate.

[1] D.Roxin,Dacii-Adevăruri…,min.02:27

[2] În ignoranţa lui profundă,ca să nu spunem „prostie crasă”,Daniel Roxin nu ştie,sau se face a nu cunoaşte,că situaţie este exact pe dos,anume că popoarele barbare vedeau Roma ca pe „un fel de El Dorado al antichităţii”,atacurile repetate ale dacilor stând mărturie în acest sens.

 

Bibliografie:

1.Ioan I. Russu-Daco-geţii în Imperiul roman,Editura Academiei Republicii Socialiste România,1980

2.Horia C. Matei-O istorie a Romei antice,Editura Albatros,1979

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s