“Latinistul” Eminescu dă de pământ cu legendele dacomane

În această nouă colecţie de extrase din opera publicistică a lui Mihai Eminescu veţi vedea, încă o dată, cât se poate de explicit că marele nostru scriitor nu era nici pe departe „dacolog” (a se citi „dacoman”) ci susţinea cu hotărâre, chiar şi în faţa străinătăţii (cf. extrasul nr. 15), romanizarea tracilor (cf.12) şi romanitatea noastră (cf. 1 şi 12 ).

1.“Urmaşi ai dacilor şi romanilor şi cei din urmă posesori ai Dobrogei înaintea cuceririi prin Mohamed I, dreptul nostru istoric este întemeiat; dar sprijinul cel mai bun al acestui drept sînt împrejurările chiar.” (Mihai Eminescu – “Anexarea Dobrogei”, Timpul, 19 august 1878; Opere, vol. X )

2.“Biserica răsăriteană e de optsprezece sute de ani păstrătoarea elementului latin de lângă Dunăre. Ea a stabilit şi unificat limba noastră într-un mod atât de admirabil încât suntem singurul popor fără dialecte propriu-zise; ea ne-a ferit în mod egal de înghiţirea prin poloni, unguri, tătari şi turci, ea este încă astăzi singura armă de apărare şi singurul sprijin al milioanelor de români cari trăiesc dincolo de hotarele noastre. Cine-o combate pe ea şi ritualele ei poate fi cosmopolit, socialist, nihilist, republican universal şi orice i-o veni în minte dar numai român nu e.” (“Liber-cugetător, Liber-cugetare”, Timpul, 2 februarie 1879; Opere,vol. X )

3.“A trebuit ca organul din Strada Doamnei să numească mincinos pe un arhipăstor al bisericii, pentru ca ultima consecuenţă a discompunerii spiritului public să fie americanismul, teoria de om şi om fără deosebire de rasă, origine şi limbă, statul raţional al mizeriei şi ambiţiilor personale în locul statului naţional şi natural, în locul societăţii naţionale, răsărite pe baze istorice, în locul limbei romanice şi a originei traco-latine.” (“Trei zile de-a rândul”, Timpul, 20 februarie 1879; Opere, vol. X )

4.“Din marea unitate etnică a tracilor romanizaţi care ocupa în veacul de mijloc aproape întreg teritoriul Peninsulei Balcanice, începând de sub zidurile Constantinopolei, a Atenei şi a Triestului şi ajungând până la Nistru spre miazănoapte şi răsărit, până-n şesurile Tisei spre apus, n-a mai rămas decât mâna aceasta de popor românesc liber pe petecul de pământ dintre Prut, Dunăre şi Carpaţi, şi pentru posesiunea acestui petec se vor arunca sorţii ca asupra cămăşii lui Hristos, de astădată nu în străinătate, ci în chiar Camerele României.” (“Din marea unitate etnică a tracilor”, Timpul, 25 mai 1879; Opere, vol. X )

5.“A fost într-adevăr o tainică legătură între steaua Napoleonizilor şi steaua statului latin de la Dunăre – cu îngălbinirea uneia a îngălbinit şi steaua naţiei româneşti pe cer.” (“Ocupaţi cu strângerea de material”, Timpul, 16 iunie 1879; Opere, vol. X)

6.“Dacă ţara ar fi locuită de altă rasă decât cea traco-latină răul n-ar fi mare. Dar noi trebuie neapărat să ţinem seamă de calităţile şi defectele rasei noastre, de predispoziţile ei psihologice de câte ori croim legi generale.” (“Camerele actuale de revizuire”, Timpul, 17 iulie 1879; Opere, vol. X )

7.“Forţe individuale reprezentînd nuanţe unite împreună, constituind unitatea, formând o putere generală compactă de natură a pune în poziţiune să lucrăm cu succes – iată o frază care-şi caută părechea in idiomul nostru traco-latin.” (“C-o fizionomie de-o gravă seiozitate”, Timpul, 23 iulie 1880; Opere, vol. XII )

8.“Acesta este întreg inţelesul poziţiei noastre dificile în Orient. Popor latin, înconjurat de slavi, de maghiari, de germani, noi nu ne putem răzima pe nici o simpatie de rasă, care e cea mai puternică dintre toate.” (“Bukarester Tagblatt nu oboseşte”, Timpul,11 septembrie 1880; Opere, vol. XII )

9.“Străin de origine română a fost Alexandru Basarab care a înfrânt pe regele Carol Robert şi toţi acei pe care mater parens, muma născătoare a neamului românesc, Transilvania, i-a revărsat în şesul Dunării, pentru a crea cu spada şi plugul moştenirea istorică a neamului latin de lângă Dunăre? ” (“Şedinţa adunării de vineri” , Timpul, 26 ianuarie 1882; Opere, vol.XIII )

10.“Poporul românesc, politiceşte despărţit sub doi monarhi, ar forma două zone deosebite de producţiune şi de schimb şi nu ne îndoim că român cu român s-ar înţelege şi că niciodată n-ar mai fi vorba de conflicte economice, nici de aversiuni politice între monarhia habsburgică şi statul latin de lângă Dunăre.” (“Contele Wlokenstein s-a întors”, Timpul, 3 aprilie 1882; Opere, vol.XIII )

11.“Acesta va fi rezultatul final al xenocraţiei şi, departe de-a se supăra, d. C. A. Rosetti se poate duce la Paris in ticnă; scopul intregei sale vieţi, instrăinarea totală a Romaniei din vârf pân-în temelii e asigurat pe generaţii înainte. Peste-o sută de ani poporul latin de lângă Dunăre nu va mai fi decat o legendă cântată în limba Fanarului.” (“Credem a fi demonstrat”, Timpul, 5 august 1882; Opere, vol.XIII )

12.“În adevăr Peninsula Balcanică era în anticitate o peninsulă tracică şi numai vârful ei estrem era populat de greci(…). Asemenea e ştiut azi că dacii erau traci care trecuseră Dunărea două sute de ani înaintea vremei lui Traian şi că statul lor, în momentul în care l-au subjugat Imperiul, nu avea decât vârsta de douăzeci de decenii. În contact cu romanii populaţiunile tracice — cele mai vechi după Herodot, deci autohtonii Peninsulei Balcanice — s-au romanizat, au devenit romani. Spre a întrebuinţa un termen din chemie, tracii Peninsulei şi cei din Dacia erau izomorfi cu romanii şi s-au contopit pretutindenea în popor românesc*, care-n evul mediu era mult mai numeros decât azi, după cum ne dovedesc o sumă de izvoare. Filip II şi Alexandru cel Mare au fost traci. E prea adevărat că acesta cucerind ţările Asiei şi ale Africei grecii i s-au substituit pretutindenea, dar tot ei li s-au substituit şi romanilor in împărăţia Răsăritului(…).Departe dar de-a fi numai o mână de coloni romani, romanii erau in evul mediu unul din popoarele cele mai numeroase ale Peninsulei, după toată probabilitatea traci romanizaţi, ca şi cei din Dacia. Rolul cel mai insemnat [î]l joacă sub asanizi , dintre cari Ioaniţiu, în răspunsul dat papei Inocenţiu III, se declară a fi el, împreună cu poporul, de origine romană (…).” (“De mai multe ori am observat”, Timpul, 11 august 1882; Opere, vol.XIII )

*Adică exact ceea ce spune „istoria oficială”.

13.“Ca fost director al serviciului statisticei în România, ca participator la congresele de statistică câte s-au ţinut in Europa pân – acuma , ca amic al celor mai cunoscuţi bărbaţi de ştiinţă în materie de statistică, notiţele d-lui Pencovici merită desigur crezare. Ele confirmă, prin intuiţiune proprie, ceea ce au constatat deja geografii şi istoriografii Peninsulei şi probează că, de la venirea turcilor în Europa, elementul latin, odinioară cel mai numeros al Peninsulei, au fost absorbit in cea mai mare parte de cătră popoarele conlocuitoare şi că grecii moderni se silesc acum a asimila pană şi resturile, încă destul de însemnate, câte şi-au păstrat limba naţională. Ni se pare că mijlocul cel mai eficace pentru a emancipa această populaţie latină de influenţa bizantină ar fi despărţirea eibisericească de greci, ceea ce-au făcut bulgarii, ceea ce au făcut românii din Banat şi graniţa militară. Biserica răsăriteană e naţională; ea nu numai admite, comandă chiar ca serviciul în biserică să se facă in limba grăită de popor.” („Macedoromânii”, Timpul, 27 august 1882; Opere, vol.XIII )

14.“Cine ştie limba română are calea deschisă la tezaurul intelectual al limbilor romanice moderne, are în fine cheia la limba latină, la civilizaţiunea antică.” (“Situaţia din Ardeal”, Timpul,12 martie 1883; Opere, vol.XIII )

15.“De neiertat este însă, felul în care articolul se exprimă despre originea şi limba poporului, aşa încât s-ar putea isca dubii dacă este într-adevăr un ziar german cel pe care îl ai in faţă. Originea romană a poporului este negată. Dar această origine nu este de fel o halucinaţie, ci un fapt istoric şi pe deasupra unul atât de adânc întemeiat în viaţa statului român încât e imposibil de găsit o justificare pentru o afirmaţie azvârlită cu atâta lipsă de judecată. Precum se ştie toate războaiele romane au un temei economic. Pătrunzând faptele exterioare care au fost expresia unor motive interne, ne vom da seama că mobilul războaielor romane n-a fost nici setea de răzbunare, nici pofta de cucerire*, ci continua suprapopulare a oraşului şi a Latiumului. S-au făcut cuceriri spre a coloniza. Aşa a fost cucerită şi colonizată Dacia. Şoselele romane in Transilvania, Valul lui Traian în România şi rămăşiţele podului de piatră peste Dunăre, numele celor mai vechi oraşe din Dacia colonizată sunt dovezi incontestabile ale colonizării Daciei de către împăratul Traian, iar cea mai bună dovadă este poporul român însuşi. Căci nu este adevărat că limba poporului constă din elemente celtice amestecate cu frânturi slave şi gotice şi, într-o măsură cu totul neglijabilă, şi romanice. Limba română este, formal, cea mai pur romanică din câte există; şi că aşa stau lucrurile nu este deloc o afirmaţie vanitoasă a unor literaţi români; întemeierea critică a acestui fapt se datorează unor învăţaţi străini, mai ales germani. Diez, Raynouard, Fuchs, Miclosich, Max Muller, Mussafia şi alţi cercetători şi specialişti serioşi fac de-a dreptul superfluă o dezbatere mai amănunţită a acestui subiect.“ („Foaia de dimineaţă a lui Neue freie Presse”, articol redactat de Eminescu în limba germană, Opere, vol. XIII,Addenda şi Corrigenda)

*Aviz amatorilor unor astfel de păreri deplasate.

One thought on ““Latinistul” Eminescu dă de pământ cu legendele dacomane

  1. Good day! I could have sworn I’ve been to this website before but after
    browsing through some of the articles I realized it’s new to me.
    Nonetheless, I’m certainly pleased I discovered it and I’ll be bookmarking it and checking back often!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s