De la Dacia la România (preluare de pe “Activenews.ro”)

(Studiu de pr. dr. Mihai Andrei Aldea)

Dacia nu a existat ca stat cu acest nume. A fost o denumire geografică, dată de Ptolemeu, unui teritoriu cuprins între Nistru, Tisa şi Dunăre, locuit de daci şi geţi, sciţi, celţi, ceva iliri şi germanici, cu unele colonii greceşti. Şi împărţit între felurite triburi – unele celte, altele dacice, altele scitice – care deţineau puterea pe fracţiuni ale acestui teritoriul. Statul lui Burebista şi statul lui Decebal au primit de la străini numele de “Dacia”, dar noi nu ştim cum le numeau de fapt localnicii. Putem presupune că era un nume asemănător cu “Dacia” şi de la acesta s-au inspirat scriitorii romani atunci când l-au ales. Dar putea să fie cu totul altul.Nu ştim exact.

Dacia Romană există din 103 până târziu. În prima parte la nord de Dunăre, apoi, după 275, la sud de Dunăre. Ca provincie romană. Teritoriul roman nord-dunărean devine din 275 “Goţia”, stat confederat al Romaniei, condus şi organizat de goţi, ca federaţi ai Imperiului. Ulterior năvălesc feluriţi migratori, unii în partea de vest a teritoriului, alţii în partea de răsărit. O unitate nu există decât rar, astfel că denumirea geografică de “Dacia” nu apare decât întâmplător. Adică atunci când cineva “o ia de la Adam şi Eva”, în cazul de faţă de la istoria antică a regiunii. Atunci este silit să folosească singurul termen unic pentru zonă, acela ptolemaic.

Mai târziu, în Evul Mediu, apare şi al doilea termen, “Ţările Române”. Termen incomod pentru unii, atât de incomod încât îl preferau pe acela de “Dacia”.
Ar fi bine să spunem că denumirile statelor se dădeau la acea dată nu etnic, ci politic. De pildă, Franţa şi-a primit numele nu de la populaţia majoritară, latină, ci de la minoritatea francă – adică germanică – aflată la putere. Tot aşa, Bulgaria, nu şi-a primit numele de la majoritatea româno-slavă, ci de la bulgarii – turcici – care au desenat, ca să spunem aşa, clasa politică. “Ţările Române” nu au primit această denumire datorită majorităţii etnice româneşti, ci datorită faptului că inţial toate, de la Ducatul lui Menumorut până la Despotatul lui Dobrotici făceau parte din sistemul federal al Imperiului Roman de Constantinopole, adică Romania. Un fel de super-stat din care, după 1453, au mai răma doar trei părţi, adică principatele de Mangop, de Moldova şi de Muntenia. Pentru ca după 1474 să rămână doar Muntenia şi Moldova, ultima condusă de Împăratul Ştefan cel Mare, socotit de toţi răsăritenii ca urmaşul de drept şi de facto al împăraţilor de la Constantinopole. Unirea Ţărilor Române Moldova şi Muntenia în secolul al XIX-lea a permis reluarea vechii denumiri a statului, aceea de Romania, desigur în forma pronunţiei actualizate, România.

Deoarece denumirea politică a coincis la noi cu cea etnică ne putem socoti cumva mai norocoşi în această privinţă decât bulgarii, francii şi alţii, Deşi, vorba cuiva, “trandafirului, orice nume i-ai da…” Până la urmă nu atât denumirea este esenţială, cât ceea ce acoperă ea, conţinutul. Ori acest conţinut – conştiinţa de neam, cultura adevărată românească, legătura cu străbunii, elementara cinstire a sfinţilor şi eroilor neamului etc. – sunt astăzi în cea mai mare primejdie. AICI trebuie lucrat pentru a fi demni de înaintaşi, aici trebuie lucrat pentru a merge mai departe, pentru a nu fi părtaş la distrugerea naţională ce se petrece sub ochii noştri.

Pr. Dr. Mihai-Andrei Aldea

P.S. Mă întreabă un prieten:
“Dacă Dacia este o denumire geografică, de a fost ștearsă de pe hărțile lumii? Și mai ales, de cine?”

Răspuns:
“A fost ştearsă de realităţile concrete. Şi denumirea Galia este folosită uneori de istorici sau geografi pentru actualul teritoriu al Franţei. Ceea ce ar trebui să clarifice lucrurile. Dispariţia termenului de Galia se datorează existenţei Franţei şi altor entităţi. Dispariţia termenului de Dacia se datorează existenţei Ţărilor Române şi altor entităţi statale. La fel se întâmplă cu Raetia, la fel cu Iberia etc.”

Sursă:http://www.activenews.ro/cultura-istorie/De-la-Dacia-la-Romania-135107

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s