Limba tracă şi limba latină nu au fost limbi surori, verişoare, fine sau cumetre. Dovezi vechi.

hesychios

O legendă neo-dacică de demult (din 2012!) spune că limba latină şi limba dacilor „ar putea fi surori” şi „nu era nevoie de nicio romanizare pentru ca poporul dac să înţeleagă şi să vorbească latina” („Dacii- Adevăruri…” min. 08:39). Acel „ar putea”, prin puterea trecerii timpului, s-a metamorfozat pe nesimţite, fără nici un temei şi fără să observe cineva (nu că multora le pasă…) în „cu siguranţă” iar  astăzi e lucru ştiut că dacii şi romanii vorbeau aceeaşi limbă deoarece romanii se trăgeau din traci, adică din daci. Iar cei care spun că nu-i aşa sunt nişte trădători de neam şi ţară şi nişte unguri (pentru unii cuvântul „ungur” are valoare adejectival-peiorativă) plătiţi de Budapesta şi/sau Moscova ca să ne ascundă nouă adevărata identitate.

Nu îţi trebuie multă minte să-ţi dai seama că ipoteza asta, devenită literă de evanghelie pentru dacomani, se bazează pe te miri ce şi mai nimic (vorba jurnalistului poet), în nici un caz pe ceva solid şi real, şi a ieşit direct din puţul gândirii unor indivizi dubioşi (nu-i mai numesc că se stie deja cum îi cheamă) ca să fenteze latinitatea limbii române.

Deoarece am vrut să vadă toată lumea cât de neadevărate sunt adevărurile despre dacii închipuiţi de Roxin et Comp. am adunat câteva argumente şi le-am pus cap la cap în articolul Ovidiu şi limba geţilor-mărturii împotriva unei idei aberante. Ca o completare la cele spuse acolo, vă propun să facem un mic experiment care să le întărească argumentaţia: haideţi să luăm câteva cuvinte trace, să zicem trei (atâtea am găsit …) din dicţionarul lui Hesychios din Alexandria (vezi poza de mai sus sau FHDR, II, pag. 389 ) şi să le comparăm cu echivalentul lor din latină şi din română; cu ocazia asta împuşcăm doi iepuri dintr-un foc şi vedem cărei limbi îi seamănă româna mai mult, implicit urmaşa cui este ea.

În tabelul de mai jos vedem trei căsuţe. Prima aparţine cuvintelor trace din dicţionarul lui Hesychios, în cea de-a doua echivalentul lor latinesc din diferite perioade, iar a treia căsuţă revine moştenitoarei celor două limbi „surori”.

tabel

* Vezi şi lat. petra– stâncă sau piatră

** Cuvântul civitas/civitatis în latina imperială semnifica oraş (vezi Tacitus, Historiae, III, 5 civitatis regimen = “conducerea/cârmuirea oraşului”) şi a rămas în limba română ca cetate, cu sensul restrâns de loc întărit sau oraş fortificat.

Pentru confirmare cf. Gheorghe Guţu- Dicţionar latin-român şi Elena Crăcea- Dicţionar român- latin, latin-român

După cum vedeţi asemănarea latinei cu limba tracă e izbitoare şi imposibil de negat… dacă eşti nebun sau dacolog. Restul lumii neposedate de spiritul dacic, în schimb, va observa evidenta lor deosebire şi vădita forţare a evidenţei şi realităţii când se afirmă că traca şi latina „ar putea fi surori”. Pur şi simplu nu avem nici un motiv să credem că erau.

Nu uitaţi că aceste lucruri prezentate aici sunt doar o completare, deci nici pe departe un argument singular, şi trebuie luate la un loc cu cele aduse în articolul Ovidiu şi limba geţilor-mărturii împotriva unei idei aberante.

În concluzie, rămâne cum am stabilit: tracii şi romanii vorbeau limbi diferite, tracii nu vorbeau latina înainte să înceapă să se romanizeze iar limba română se trage din limba latină.

4 thoughts on “Limba tracă şi limba latină nu au fost limbi surori, verişoare, fine sau cumetre. Dovezi vechi.

  1. Este interesant ca aceasta ineptie apare la anumite intervale de timp, imi aduc aminte ca a reaparut in anii 80 fiind promovata de “istoricul” Boroi care a fost desfiintat inclusiv de istoricii adepti ai “statului centralizat dac”. Este suficient sa analizam denumirile dace de plante asa cum au fost ele intelese si prezentate de Dioscorides Pedanius ca sa ne dam seama de diferentele majore dintre limba romana si dialectul trac de la nord de Dunare. In istografia noastra exista numerosi autori precum Al.Papadopol Calimah,Tocilescu,Bratianu,Russu precum si lingvisti-Philippide care afirma ca denumirile barbare erau adaptate la pronuntia latina sau greaca care de multe ori stalceau denumirea originala. Avem dovada transcrierii in cronicile romanesti a numelui lui Sigismund Bathory ( Zsidmond Báthory in maghiara), Bator Jicmon care este transcrierea apropiata a pronuntiei in maghiara.

    1. Chiar şi aşa, cu toată adaptarea (stâlcirea) după limba celor care le redau, tot ar trebui să existe o asemănare cel puţin vagă între cuvintele celor două limbi dacă ele erau cu adevărat strâns înrudite. Dar între “merum/ vinum” şi “zilai”, de pildă, nu găseşti nici măcar o urmă de rădăcină comună.

  2. Stai asa, ca vine acusi Cristi, cel cu “Luna” vine din “Fullith”, “casa” vine din “gadaukans”, “lapte” vine din “slauct pien” si gaseste el asemanarea. Doar vinum si zilai au in comun litera “i”, care e cea mai importanta :)))

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s